luni, 30 martie 2020

EREZIA MORȚII CA DORINȚĂ

Dași-mi moartea ca punct de sprijin
Și răstorn totul
Lumea
prezentul trecutul și viitorul
Moartea ca foc apocaliptic
Să renască Dumnezeu din cenușă 
Scriu cu ultimile scântei
din venele lui Homo Deus
Doamne
cine-a scos din viteză
acest
secol

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

COSTEL ZĂGAN

  Mâinile se roagă mângâind, iubito Despre tine înfloreşte teiul despre sânii tăi în floare ceru-mbracă-n stele cheiul valul mării rău mă do...